jump to navigation

Glosar

Aici găsiţi un glosar cu termeni folosiţi în fotografie. Am considerat că este mai util să îl fac public, deşi este incomplet. Va fi completat în timp.

A B C D E F G H I J K L M
N O P Q R S T U V W X Y Z

A

Aberaţia cromatică este o aberaţie optică care se manifestă prin formarea unui spectru de imagini colorate în locul unei singure imagini, datorită variaţiei indicelui de refracţie al materialului lentilei cu lungimea de undă a radiaţiilor care compun lumina albă. Aberaţia cromatică poate fi compensată, într-un domeniu nu prea larg de lungimi de undă, prin utilizarea de lentile compuse (convergente şi divergente), din diverse feluri de sticlă şi cu raze de curbură convenabil alese. Corectarea aberaţiei cromatice se numeşte acromatizare.

Aberaţia optică reprezintă o deformare a imaginii, obţinută cu un sistem optic, care se manifestă prin neclaritatea sau colorarea imaginii şi prin necorespondenţa ei cu obiectul. În sistemele optice moderne, diferitele tipuri de aberaţie sunt înlăturate după nevoile impuse de destinaţia acestor sisteme.

Aberaţia de sfericitate este o aberaţie optică a oglinzilor şi a lentilelor cu suprafeţe sferice; se manifestă prin formarea de imagini diferite la razele de lumină provenite de la obiect şi apropiate de axul sistemului optic şi la razele mai depărtate de ax. Ea poate fi complet eliminată prin combinaţii de lentile avînd indici de refracţie diferiţi şi grade de dispersie variate. În imagine, sus: dependenţa de unghiul de incidenţă a punctului în care se realizează focalizarea, jos: corectarea aberaţiei prin utilizarea de lentile asferice.

Antireflex: când lumina inrtă şi iese dintr-o lentilă, aproximativ 5% se reflectă înapoi la fiecare interfaţă lentilă-aer datorită diferenţei între indicii de refracţie. Prin acest mecanism nu numai că se pierde o parte din cantitatea de lumină care trece prin lentilă, dar pot să apară şi reflexii repetitive care să dea naştere la imagini-fantomă sau reflexii parazite („flares”). Pentru a preveni aceste fenomene, pe lentile se aplica un strat special. În principiu, acest procedeu are la bază depunerea prin vaporizare în vid a unei pelicule cu grosimea de 1/4 din lungimea de undă ce urmează a fi afectată dintr-o substanţă (de ex florulră de Mg) care are un indice de refracţie egal cu al sticlei din care e confecţionată lentila. În realitate se depun numeroase straturi ce afectează toate lungimile de undă din spectrul vizibil şi scad reflexia de la 5% la 0,2-0,3%. În plus, pelicula depusă pe lentile are şi rolul de a oferi un echilibru optim al culorilor, pentru a apărea cât mai reale în imaginea finală.

Apertură: diametrul fasciculului de raze care trec prin lentilă şi formează imafinea în planul focal. Este dată de diametrul deschiderii diafragmei

B

C

Câmp de claritate: Spaţiul din faţa şi din spatele subiectului pe care se focalizează imaginea în care aceasta rămâne clară. Acesta variază cu lungimea focală a obiectivului, apertura diafragmei şi distanţa până la subiect.

La obiectivele moderne intervalul de claritate este indicat pe montura lor. De pildă, la un obiectiv pus la punct la distanţa de 3 m, când se fotografiază cu o diafragmă de 1:8 zona clară este cuprinsă între 2-6 m. Profunzimea se mai poate citi şi în tabelele aflate în prospectele aparatelor foto.

O estimare aproximativă a câmpului de claritate poate fi obţinută cu următoarele formule:

Începutul câmpului de claritate = d · F · a² / (f² + d · F · a)

Terminarea câmpului de claritate = d · F · a² / (f² – d · F · a)

f: lungimea focală
F: numărul F
d: diametrul minim al cercului de confuzie
a: distanţa până la subiect (de la primul punct principal)

În fotografia generală, câmpul de claritate se caracterizează prin:

  1. este mai profund la lungimi focale mici decât la lungimi focale mari
  2. este mai profund la aperturi mici decât la aperturi mari
  3. este mai profund la distanţe mai mari
  4. câmpul de claritate din faţa subiectului este mai puţin profund decât cel din spatele subiectului

Câmp de focalizare: Spaţiul din faţa şi din spatele planului focal în care imaginea fotografiată este clară; are aceeaşi profunzime de ambele părţi ale planului imaginii şi poate fi determinat înmulţind cercul minim de confuzie cu numărul F, independent de distanţa focală a lentilei.

Cerc de confuzie: deoarece lentilele reale au un anumit grad de astigmatism şi aberaţie sferică, razele venite de la un punct subiect nu pot converge pentru a forma un punct imagine adevărat (un punct cu dimensiuni nule). Deci, imaginile vor fi compuse din suprapunerea şi alăturarea unor puncte care au o dimensiune oarecare, nenulă, numite cercuri de confuzie. Cu cât cresc dimensiunile acestor puncte, cu atât mai neclară devine imaginea. În acest fel, un mod de a clasifica o lentilă calitativ este dimensiunea celui mai mic punct pe care îl poate forma, sau cercul minim de confuzie. Cea mai mare dimensiune permisă a unui punct într-o imagine se numeşte cercul permis de confuzie.

D
Diafragma este dispozitivul destinat dozării cantităţii de lumină care intră în aparat. Ea limitează deschiderea relativă a obiectivului, aceasta fiind indicată pe montura lui sub forma unui şir de numere, ca de exemplu: 1; 1,4; 2: 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 45; 64. Aceasta este scara internaţională pentru indicii diafragmei; trecerea de la o treaptă la alta se obţine prin multiplicarea cu √2=1,41; de pildă 4 x 1,41=5,6. O treaptă admite de două ori mai multă lumină faţă de treapta următoare şi pe jumătate faţă de cea precedentă. Cu alte cuvinte, dacă se utilizează diafragma 5,6, cu un timp de expunere de 1/100 s, pentru diafragma imediat următoare (8) timpul de expunere va trebui dublat la 1/50 s, iar pentru diafragma precedentă de 4 timpul de expunere se va reduce la jumătate, adică 1/200 s.

Prin închiderea şi deschiderea diafragmei (diafragmare) se realizează 2 operaţii de o importanţă esenţială în fotografie:
a) se adapteză luminozitatea obiectivului la condiţiile de expunere impuse de iluminarea subiectului fotografiat;
b) se măreşte profunzimea câmpului de claritate al obiectivului cu cât diafragma este mai închisă şi invers.

E

F

G

H

I

J

K

L

 

Lentilă acromatică: o lentilă care corectează aberaţia cromatică pentru două lungimi de undă. În cazul aparatelor de fotografiat, cele două corecţii se fac în spectrul albastru-violet şi respectiv roşu.

Lentilă asferică: o lentilă specială cu suprafaţa curbată în aşa fel încât să corecteze aberaţiile de sfericitate care apar într-o lentilă sferică obişnuită.

Lentilă cu aer: spaţiul dintre două lentile care alcătuiesc un grup poate fi considerat ca fiind o a treia lentilă făcută dintr-o sticlă cu indice de refracţie identic cu al aerului (1,0). Refracţia într-o lentilă de aer are loc invers decât într-o lentilă de sticlă, astfel încât o formă convexă funcţionează ca o lentilă concavă şi invers.

M

N

O

P

Q

R

Raportul aperturii: o valoare folosită pentru a exprima luminozitatea imaginii, calculată prin împărţirea aperturii efective a lentilei (D, diametrul maxim al fasciculului de raze ce poate trece prin lentilă) la distanţa focală (f). În general este exprimată printr-un raport numeric care exprimă valoarea distanţei focale dacă D ar fi 1 (un raport de genul 1:1,2, care indică faptul că distanţa focală este de 1,2 ori mai mare decât apertura efectivă a lentilei). Luminozitatea imaginii este proporţională cu pătratul raportului aperturii. În general, luminozitatea este exprimată sub forma numărului F, care este inversul acestui raport (adică F = f/D).

S

T

U

V

W

X

Y

Z

Comentarii»

1. Alexandru' - 28 August 2007

No, brava pentru glosar. Unui incepator ca mine chiar ii este util.

Bebe Pitei - 16 Noiembrie 2010

Este laudabila lucrarea dvs. As avea ceva de adaugat: Diafragma dozeaza intensitatea de lumina care strabate sistemul optic. Cantiatea de lumina o dozeaza obturatorul.
Fara suparare. Ar putea da nastere la confuzii. Cred ca este vorba de putina neatentie. Cu speranta ca am indreptat o mica confuzie.
Bebe Pitei Constanta
bebepitei@yahoo.com

2. eu - 21 Mai 2012

Asta e glosar?3 termeni?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: